Studenții moldoveni: un pericol sau un dar pentru România?

Primul exod al studenților basarabeni în România. Adevărata poveste a migrației basarabenilor către țara-mamă a început în 1990, odată cu venirea primului val de studenți în România, și dacă acum se consideră că doar vin cele mai bune, la începutul anilor 90 situația era cu totul altfel. Veneau, în realitate, și copii mici, tineri impresionați de manifestările mișcării de eliberare națională, au venit copii ai căror părinți credeau cu tărie în Unire și pentru care să se poarte numele de România, sau copii care vroiau să-și testeze limitele de la 16 ani, dar veneau și rebuturile sistemului de atunci: șmecherașii care nu prea știau cum se ține o carte în mână, dar care doreau să aibă o diplomă (poate nu atât ei, cât și părinții lor) și cei îngrijirea doreau să plece undeva numai ca să rămână acasă.
Așa sa ajuns ca România să ia contact, dintr-odată, cu un număr mare de tineri basarabeni și să-și creeze primele impresii despre “frații de peste Prut”, care nu au fost tocmai plăcute.  

Abia după opt ani, odată cu acordul privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, acordate de instituțiile de învățământ acreditate în Moldova și România, semnat la Chișinău, la 20 iunie 1998, a început o selecție mai riguroasă a tinerilor basarabeni dornici să învețe în România. Bursele erau acordate în continuare, doar că pretendenții la studii în România trebuiau să concureze între ei. Admiterea se face pe bază de dosare, acestea fiind depuse la Iași sau la București. Ulterior, după ce au apărut și primii absolvenți ai basarabeni de liceu din România, aceștia puteau aplica pentru câteva facultăți direct la sediile lor. Cei din Republica Moldova continuau să depună dosarele la Iași, aceasta până în 2007 când a fost introdus sistemul de viziune. Începând cu acea dată, dosarele ar fi trimise fie prin poștă, fie erau depuse la reprezentantele diplomatice ale României în Republica Moldova. Așa se întâmplă și astăzi. Există o perioadă (la începutul lunii august) atunci când sunt depuse dosarele, ulterior, la începutul lunii septembrie sunt anunțate rezultatele pesite-ul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului .

Încercări și oportunități pentru tinerii basarabeni din România

Odată cu anunțarea rezultatelor admiterii în România începe aventura propriu-zisă a elevului / studentului basarabean care încearcă să-și schimbe destinul. Urmează drumurile lungi la consulatele României pentru a obține viza, după care vin primele încercări. Acestea au un singur scop: de a forma noi caractere și de a face o selecție, a celor mai puternici.
Mulți elevi / studenți vin de la începutul unui handicap – accentul profund moldovenesc și dacă în facultate aceasta mai este trecut cu vederea, dat fiind că studenții sunt evaluați cel mai des la partea scrisă, în liceu, lecțiile de limba română tind să fie o adevărată tortură pentru multe din moldoveni. Poate doar cei care merg la Iași nu simt atât de tare dezavantajul accentului, în schimb cei din București își blesteamă zilele. Totuși, tinerii basarabeni se adaptează. Chiar dacă din clasa a IX-a sunt nevoiți să stea și câte nouă persoane într-un cămin, chiar dacă portofelul primit de la domiciliu, care în mod normal ar trebui să ajungă pe o lună, se termină în trei zile , chiar dacă banii de cantină nu mai au la începutul lunii și chiar dacă idealul ideal pe care mulți dintre tineri și-l imagina, este diferit, cei mai mulți dintre ei reușesc să se integreze. Deși orașele din România nu duc lipsă de cerșetori pe străzi, de multe tentații și bani puțini, de manele și jargoane, de adolescenți emo și de părinți cărora nu le pasă de copii lor, de “standarde europene”, dar și de probleme la fel de europeni, de profesori care fac sex cu elevi și de tabloide care vând modele de copii dezmembrați într-o țară străină, România totuși a reușit să sară calul și să ajungă în UE, iar cine vrea să reușească, chiar au această șansă, și printr-o stagiu Erasmus la care au început să aibă acces și studenți moldoveni.

Dincolo de ACEA Bursa de 65 de euro pentru elevi ȘI Studenți, de îngrijire ORICUM Nu Ajunge ( vezi cheltuielile Unui elev / student Basarabean în România ), România Ofera o Alternativă de îngrijire a Celor Nu au posibilitatea Să plece mai departe, IAR pentru UNII, Ofera chiar posibilitatea de a-și continua studiile, dat fiind că există totuși o bursă și un loc în cămin.

Nimeni nu este scutit de drumuri și interminabile de la serviciul pentru străini, deoarece fiecare elev / student trebuie să se înregistreze în România și să obțină acel permis de ședere care să permită să circule în Moldova și înapoi fără să mai aibă nevoie de viză. Partea bună este că de câțiva ani au fost înființate mai multe asociații studențești și comunități online care oferă sprijin “bobocilor” veniți aici, la studii. Acestea afișează lista celor admiși în fiecare an universitar, prezintă informații privind obținerea actelor necesare pe teritoriul țării, răspund la întrebări cu privire la diverse probleme și, în același timp, oferă posibilitatea de a lua legătura cu basarabeni stabiliți de mai mulți ani în România care sunt dispuși să îi ajute pe cei din urma. Cateva dintre site-urile respective sunt: www.boboc.sprevest.ro, www.aseb.ro , www.basarabeni.net sau www.basarabeni.ro .
De asemenea, fiecare regiune sau oraș mai mare din țară este un sit regional unde stundenții de peste Prut pot lua legătura cu basarabeni mai mari decât ei sau cu mai multă experiență în România. Câteva dintre aceștia au luat o legătură și VerticalNews pentru a afla care sunt principalele probleme ale studenților basarabeni la momentul actual și care mai sunt atmosfera în cea mai mare comunitate de români.

Ce universități din România sunt plăcute de moldoveni

Printr-o hotărâre adoptată de Executiv, numărul de burse acordate elevilor și studenților moldoveni a fost crescut, pentru anul școlar 2011-2012, la 5.000, de la 2.150 cât a fost în 2010. Conform deciziei, 550 din cele 2 850 de locuri au fost pentru învățământul preuniversitar, dintre care 250 cu bursă.
Cele mai multe locuri gratuite de studiu pentru moldoveni au fost în învățământul universitar, în categoria “Studii universitare de licență (anul I)”, numărul lor fiind de 1.920 dintre care 1.530 sunt fără bursă și 390 cu bursă. Din totalul locurilor oferite la buget, 200 au fost rezervate absolvenților moldoveni de liceu din România.
Alte 330 de locuri nou-aprobate au fost pentru “Studii universitare de masterat”, 150 dintre ele fără bursă, ultimele 50 locuri pentru studenții moldoveni fiind pentru studii universitare de doctorat, fără plata taxelor de școlarizare și fără bursă.
Cele mai căutate universități în anul universitar 2011-2012 în București au fost: Universitatea din București (48 de studenți admiși), Academia de Studii Economice București (30 de studenți admiși), Universitatea ,, Politehnica “din București (27), Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București (22), cei mai puțini studenți optând pentru Universitatea de Arte din București (5) și Universitatea Tehnică de Construcții din București (5).
La Iași, situația este diferită pentru că opțiunile sunt mai puține, astfel că 70 de studenți au optat pentru Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, 52 au fost admiși la medicină, iar 21 au mers la Universitatea Tehnică ,, Gheorghe Asachi “.
La Cluj, 47 au ales să-și continue studiile la Babeș-Bolyai, 8 au preferat Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, iar 7 au înscris la medicină.
Una peste alta, chiar dacă ținem cont că odată veniți aici tinerii basarabeni sunt mult mai expuși, începând de la cluburile de noapte unde buletinul serveste ca accesoriu și unde distrugerea este la ea acasă și terminând cu moda de a da copy-paste la referate în loc de a-și pune mintea la bătaie, România rămâne o speranță pentru un viitor mai bun, viitor care începe să se contureze după cele trei ani de facultate.

Despre cum se integrează basarabenii în câmpul muncii, sau ce fac mai departe după terminarea studiilor, citiți în materialul de mâine oferit de VerticalNews .

 

17 Comentarii la “Studenții moldoveni: un pericol sau un dar pentru România?”

  1. desteptu says:

    Alt serial marca Vertical News. Ati luati tiganii acum incepeti cu moldovenii. Bravo! Sa-i vedem si pe aia care fac evaziune fiscala, dar si pe aia care angajeaza romani.

    • eu says:

      fiind in pana de idei, va apucati sa criticati pe cei mai vulnerabili, dar dumneata, jurnalisto, te ai uitat la tine, inainte sa barfesti pe altii, nu cred k ai fost de nota 10 sau k ai intrat sa devii vaca biroului pe propriile puteri, cine stie cate banane ai mancat pana sa ajungi sa tastezi la calc si sa te apuci sa o faci pe desteapta, e plina europa de putori si fufe romance ca tine, asa ca nu te da in spectacol….

  2. Oprea Funny says:

    Nu face prea mult pe desteapta. vezi orele ca pute

  3. sevata il says:

    Colegii basarabeni sunt niste scandalagii. Cand se imbata (si asta destul de des)nu mai tin cont de nimic. Zbiara, distrug, se bat intre ei. Fac numai prostii. Ce-i interesant ca nu se prea iau de fetele romance din camin. Doar ei intre ei/ele.

  4. ionel b says:

    Haide-de! Cati dintre cei care termina facultatile aici si raman? Nici 10 la suta. cei mai multi dintre muldoveni vor sa agate un pasaport romanesc sa ajunga in Occident.

  5. Prof. Maria Bunescu says:

    Moldovenii sunt buni jurnalisti. Au un simt dezvoltat al esteticului, stiu bine proportiile, imaginatie debordanta. Mai rau stau la capitolul gramatica și, mai ales, la determinare. Sunt mai lenesi si inceti.

  6. Eu says:

    D-na Bunescu: cum ati ajuns D-stra la aceasta concluzie, ca moldovenii sunt mai lenesi si inceti? Faceti cumva si sociologie?
    La gramatica nu stiu cum stati D-stra, dar cu siguranta exista o problema de logica in ceea ce afirmati mai sus. ,,Sunt buni jurnalisti, dar stau rau la capitolul gramatica”. E posibil oare sa fii un jurnalist bun atata timp cat nu stii gramatica?
    Ar cam fi timpul sa punem punct acestor stereotipii prostesti, nu credeti?

    O zi buna!

  7. Stefan says:

    Toate bune si frumoase dar…”moldovenii de la Rasarit de Prut” aud si “bunele obiceiuri” invatate de la ne-moldovenii veniti din alte parti ale uriasului imperiu. In primul rand alcoolismul cronic, furtisagurile si “aerele imperiale”. Acestea din urma sunt chiar nepotrivite daca stam sa ne gandim ca ei sunt oaspeti care ar trebui sa respecte obiceiurile si legile gazdelor in Tara-Gazda. Tocmai de aceea intra in conflict chiar cu “fratii moldoveni” de la vest de Prut.
    Mai exista un pericol real: sub acoperirea de “moldovean din R.Moldova” pot patrunde si “neprieteni” ai Statului Roman. Daca tinem cont ca Romania este astazi membru al U.E. si NATO “neprietenii” pot aduce grave prejudicii Tarii si U.E.

  8. Horia Barna says:

    Nu vreau sa intru intr-o polemica inutila, dar apreciez si sustin opinia Doamnei Bunescu. Moldovenii, si ai nostri, si basarabenii, sunt excelenti comunicatori. Au talent, bun povestitori, dezinhibati. Devin insa slabi jurnalisti deoarece sunt haotici si, cel mai grav, lenesi.

  9. Alina says:

    Imi vine sa plang si rad, in special pentru cei care arunca cu pietre in basarabeni.

    Pe langa faptul ca ati aruncat niste vorbe murdare, ce mai stiti despre realitatile din Basarabia?
    Care a pasit pragul acestei tarisoare in ultimii 5 ani cel putin?
    Care din voi a incercat sa ajute un basarabean sa-ai dezvoltae vocabularul, gramatica daca a sesizat ca cel din fata lui geseste, cred ca nici 1 la suta din cei care au comentat.

    Inainte sa aruncam cu pietre sa ne uitam in oglinda, si vom vedea ca toate diferentele intre romanii din stanga Prutului si cei din dreapta Prutului nu inseamna nimic in fata faptului ca suntem un popor.
    Si sa nu uitam cine s-au unit Primii cu Tara Mama pe 27 martie.

  10. BM says:

    eu nu inteleg ce argumente aveti la baza cand ii etichetati pe moldoveni, drept lenesi

  11. as says:

    din citi moldoveni am intilnit la faculta, n am decit vorbe de lauda pentru ei, sint niste oameni pe care te poti baza in orice situatie, tot respectul pentru ei.

  12. Tusineanu says:

    Mie imi plac moldovenii de peste prut. Sunt calzi, civilizati. cand nu beau alcool. Ma rog, fetele sunt placute si dupa ce beau. Chiar foarte placute. Vivat!

  13. gabi says:

    Are vreo importanta nationalitatea? Roman, moldovean? Esential este sa fii om! Am intalnit oameni siromani si moldoveni. La fel si uscaciuni, si romani si moldoveni. Mergem pe idei preconcepute…

  14. carolina says:

    hai ca sunteti banali… daca ati vazut vreo doi moldoveni mai neciopliti nu e cazul sa spuneti ca asa sunt toti!!! Si eu am vazut o multime de romani care nu-i duce capul la nimic asa ca let’s be seriously… suntem un popor si ar trebui sa tinem unul la altu!!!

  15. Veaci says:

    Buna ,fratilor ( ciné nu se site jignit din Tara-Mama ROMANIA ) Dupa ce am citit mesajele desaprobatoare in directia bsarabenilor,mi se sfisie inima Este partial adevarat. Pai ce doriti D-lor ,din 1812 ,cu putin ragaz 1918-1941, fiind in mocirla,rosie ruseasca,nu ne-am murdarit? Dupa o politica de desradacinare acerba ,cu rusificare intensa ( nascut in 1980 , puteam citi literatura artistica doar in limba rusa!!! )Necatind la acestea,sunt Roman,ma recunoasteti sau nu .Sunt Mindru.Copii imi sunt romini,necatind ça sotia este rusoaica TRAIASCA ROMANIA

  16. VICTOR says:

    HORROR CU DOCTORUL BASARABEAN GHEORGHE TUDOR LUPU
    Un medic concediat de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Sanpetru, dr. Horia Ionut Leoveanu, a facut dezvaluiri socante despre modul in care sunt tratati bolnavii, teroarea sub care lucreaza personalul si abuzurile care se fac. -Cadavrele erau tinute intr-o camera dezafectata a sectiei de la parter, timp mai multe zile, pacientii erau tratati numai de TBC, chiar daca aveau si alte afectiuni, iar externarile se faceau preferential-, spune Leoveanu. Acestea sunt insa doar o parte din neregulile descrise de Ionut Leoveanu.

    Medicul Horia Ionut Leoveanu a fost angajat la Spitalul TBC din Sanpetru in iunie 2000. Nu este pneumolog, dar are specializare in medicina generala. Sustine ca medicul Gheorghe Lupu l-a impiedicat sa-si faca meseria. -Am fost efectiv sechestrat in cabinet. Nu puteam examina nici un bolnav si nici sa fac vreo mentiune in fisa. Am observat apoi neregulile la medicamente. Pacientii primeau doar tratament pentru TBC. Daca aveau si alte afectiuni, nu erau tratati. Medicul Lupu ridica din sertare medicatia primita de bolnavi pentru alte afectiuni-, sustine dr. Leoveanu.

    Acuzat de omor

    -Am avut un pacient pe nume Andreuca. Suferea de hipertensiune. I-am prescris medicamente pentru aceasta boala. Medicul Lupu a sistat tratamentul dupa trei zile. Starea pacientului s-a inrautatit. Medicul Lupu i-a prescris Furosemid, dar a fost prea tarziu. Bolnavul a facut un accident cerebral. A fost transferat la Neurologie, unde a decedat-, continua medicul Leoveanu. Cazurile sociale nu prezentau interes pentru Spitalul TBC. -Medicul Lupu a refuzat sa efectueze controale pacientilor considerati cazuri sociale. Spunea ca oricum mor si ce conteaza un tigan in minus. Aceste cazuri mi se repartizau mie. Am fost nevoit sa apelez la colegii de alte specialiatti pentru a transfera acesti bolnavi la alte unitati spitalicesti pentru a primi tratament-, spune medicul concediat.

    Morga in salon

    O alta problema strigatoare la cer, afirma medicul Leoveanu, se refera la cazurile terminale sau la pacientii decedati care nu aveau acte de identitate. -Cadavrele era tinute intr-o camera dezafectata a sectiei de la parter, timp de mai multe zile. Am vazut cu groaza cum un om slab ca batul se umfla ca un balon. Ca sa nu mai vorbim de miros si de focarul de infectie-.

    Personalul, redus la tacere

    Medicul spune ca intreg personalul este terorizat. -Toata lumea tace, desi multi stiu ce se intampla. Angajatii au fost obligati sa plateasca din banii lor costul examenului periodic. Proviziile de iarna ale medicului Lupu erau facute de bucataresele spitalului. De multe ori a luat muncitorii de la spital ca sa-i construiasca lui casa. Isi crestea porcii cu resturile de alimente de la spital. Prin tot spitalul se plimbau caini. Am fost la un pas sa iau paduchi. Spitalul a primit o amenda substantiala de la Sanepid, bani care au fost imputati personalului. Fiecarui angajat i s-au retinut din salariu 150.000 – 200.000 de lei-, a mai spus medicul.

    Externari preferentiale

    Spitalul din Sanpetru nu mai are de doi ani o ambulanta proprie. -Bolnavii isi duceau analizele cu masina personala. Si externarile se faceau preferenaial. Daca un bolnav era descoperit in stare de ebrietate, trebuia sa-l externezi. Mergeau apoi la medicul Lupu in dispensar, dadeau ceva si erau din nou internati. Medicul Lupu a efectuat mai multe garzi decat este legal. I-a obligat pe unii dintre colegi sa i le cedeze. Astfel putea lua doua salarii, desi incalca legea-, a mai spus medicul.

    Frig in saloane

    Desi exista o dispozitie de la Casa de Asigurari de Sanatate, bolnavii au fost lasati sa tremure de frig. -CNAS a dispus furnizarea de caldura de la inceputul lunii noiembrie, dar centrala termica a spitalului a fost pornita abia in 15 noiembrie, cu regim redus peste noapte. Bolnavii au inceput sa se planga, deoarece tuberculosii au mare nevoie de caldura. Cand am fost de garda, am cerut fochistului sa porneasca centrala pentru ca in saloane erau doar 17 grade-, povesteste medicul. Conducerea nu a facut nimic. Conducerea spitalului nu a luat nici o masura de remediere a problemelor. -L-am informat pe directorul Ciobanu, dar stia care este situatia. Mi-a spus ca asa este omul, nu are ce face. Apoi mi-a prezentat actul de concediere si mi-a spus ca de la 1 martie nu mai lucrez acolo-, afirma dr. Leoveanu.

    Scuze prin acuze

    Dr. Gheorghe Lupu spune ca intreaga poveste este o razbunare a dr. Leoveanu. -Din cauza lui am primit amenda de la DSP. A facut o sesizare si au venit in control chiar cand s-a terminat micul dejun si mesele nu erau inca sterse. Este adevarat ca amenda a fost platita din banii celor vinovati pentru asta-, a declarat ieri dr. Lupu.

    In privinta camerei mortuare, Dr. Lupu spune ca aceasta este dezinfectata dupa ce cadavrele sunt ridicate. Cat despre porcii despre care vorbea dr. Leoveanu, seful sectiei spune ca acestia sunt ai unor angajati care locuiesc in fostele cladiri ale spitalului. -Oamenii si-au facut gospodarie si isi mai cresc animale-, a explicat dr. Lupu.

Adaugă comentariul tău:

Mesaj:

Promovează dreptatea!