Revoluţia fiscală. Murim cu străinii de gât

„Impozitarea multinaționalelor este esența ordonanței cu trecerea contribuțiilor la angajat”, au clamat la unison premierul Mihai Tudose şi ministrul de finanţe Ionuţ Mişa. Şi de aici revolta. Marea revoluţie fiscală care stă să dărâme şi ultimele bastioane ale economiei româneşti.

Consecinţele deciziilor celor de la putere nu s-au lăsat aşteptate: carburanţii s-au mai scumpit puţin, leul a luat-o rău la vale, ROBOR-ul urcă ameţitor, mişcările de piaţă se anunţă dese şi aprige.

Cercetările profesorului universitar Cezar Mereuță, expert în economia de piaţă, arată cel mai exact dependența economiei românești de capitalul străin. Astfel, au fost analizate 80 de piețe din România. 47 de piețe sunt dominate de companii cu capital străin, 19 piețe au lideri firme cu capital majoritar românesc, iar 14 de către companii cu capital de stat, iar 85% din cifra de afaceri este realizată de companiile străine, în timp ce doar aproximativ 6% revine companiilor cu capital autohton.

Companiile cu capital străin sunt lideri de piață în următoarele domenii: extracția petrolului și gazelor naturale, 22 de domenii ale industriei prelucrătoare, producția și furnizarea energiei electrice și termice, distribuția apei, colectarea și epurarea apelor uzate, colectarea și tratarea deșeurilor, comerț, telecomunicații, activitățile juridice și de contabilitate, publicitatea și studierea piețelor. Toate aceste domenii au ca lider o companie cu capital străin. Mai mult, 92 de companii din topul 100 al exportatorilor sunt cu capital străin și ele exportă jumătate din totalul exporturilor României. În același timp, există județe care depind covârșitor de câteva companii. Un singur exemplu: județul Bistrița-Năsăud este cvasidependent de Leoni, o companie din industria auto.

Privind tabloul economiei românești, premierul și ministrul finanțelor par îndreptățiți să tune și să fulgere împotriva băncilor sau multinaționalelor care scot profitul din țară, în timp ce salariații protestează și cer construcția de autostrăzi. De asemenea, pare perfect justificat să introduci o legislație care luptă cu reducerea bazei de impozitare. Dar fără un control fiscal și amendarea celor care greșesc, orice legislație este de prisos.

Nimeni nu poate spune că nu este nevoie de o astfel de legislație și cu toții știm că impozitarea profitului la locul unde se produce este o problemă nu doar europeană, ci a economiei mondiale.

muncitoare_fabrica

Marea întrebare este cum faci ca legislația împotriva erodării bazei de impozitare să nu sperie capitalul străin aflat în România, sau pe cel care ar vrea să vină. Nu de altceva, dar plecarea câtorva investitori ar crea o mare problemă chiar guvernului.

Directiva europeană de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, așa cum se numește oficial, va fi preluată mai drastic decât în normele europene. Vom vedea rezultatele în următorii ani.

În ceea ce privește trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, urmează calvarul companiilor: calcule privind salariile, contracte de muncă reînnoite, eventual negocieri și planul de afaceri pentru anul viitor. Totul pe repede înainte și în condiții de tensiune socială maximă.

Adaugă comentariul tău:

Mesaj:

Promovează dreptatea!