A doua zi de Paște. Tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Luminată

pastă

Obiceiurile din cea de-a doua zi de Paște sunt mai puțin cunoscute. În Lună Albă, așa cum este numită prima zi de luni după Paște, sunt respectate mai multe tradiții, încă din timpuri străvechi.

În această zi sunt localizate așa-numita “umblare cu pască”, adică vizitarea rudelor apropiate în vederea vestirii Vieții lui Iisus Hristos. Se obișnuiesc ca finii să se ducă în vizită la nași, cu colaci, pască și ouă roșii, iar copiii merg la părinți. Navele trebuie să se ospăteze pe fini, tradiția spunând că aceștia mergeau împreună la muntele satului.

O altă tradiție specifică Lunii Albe este stropirea cu apă. Se spune că acest ritual are la origine povestea despre o femeie evreiască care a slăbit la auzul veștii lui Răsărit de Cristos, fiind readusă în simțăminte de niște tineri care au împrăștiat-o cu apă. În Transilvania, fetele tinere sunt împrăștiate cu parfum de feciorii îmbrăcate în haine tradiționale. Acestea, la rândul lor, oferă băieților băuturi și câteva daruri mici.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morți, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reținute în prăzirea nădejdii începând de la Adam și până la venirea Sărutătorului și rămâne deschisă de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Alba. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerat ziua în care se deschid porțile Raiului și ale iertării, astfel încât orice persoană care mor în această zi să nu mai treacă prin Judecata de Apoi. Tradiția spune că trebuie să stropești casa cu agheazma și să dai de băut la rude. Potrivit revistei Superstițiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” și a umblatului cu pasc pentru vestirea Vieții.

Marțea din Săptămâna Luminată se numește și Marțea Alba și este impusă ca zi nelucratoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paște și vin roșu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicție. Conform tradiției, nu e bine muncitor de “nunta moarecilor”. Asta ar însemna să aduci rodnicii în casă și să vă lipsești restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai este numită și Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine lucrează în această zi aduce pe casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi. “Joia Rea”, așa cum este denumită această zi, cere un ritual al morților. 44 de bule cu apa sunt transportate de un singur om, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel “sfințită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântănița. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paștelui. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, pentru că acea apă era dătătoare de viață.

Adaugă comentariul tău:

Mesaj:

Promovează dreptatea!